Mi-e tare dor de mine!

Doamne,  ajuta! 

Sunt nasa finilor si a acestui blog dar sunt in primul rand sotia sotului meu.

Ascult Compact - Mi-e tare dor de tine si scriu, pentru ca mi-a fost foarte tare dor de mine, de cea care eram cu 28 de ani in urma. Vesela, copilaroasa, frumoasa, bucuria prietenului meu, devenit sotul meu si apoi, peste 21 de ani, devenit mirele meu.

Dintre toate profesiile din lume, cel mai mult imi place cea de sotie. Poate credeti ca sunt experta. Deloc!!! Dar incerc sa ma desavarsesc si sper ca atunci cand vom serba cei 50 de ani de casnicie, sotul meu sa ma soarba din priviri si sa spuna tuturor: "Asta e sotia mea si sunt tare bucuros ca este asa!" si sa isi doreasca sa petreaca alaturi de mine inca 50 de ani.

Anii au trecut peste noi, sotul meu este la fel cum il stiu dintotdeauna, eu insa m-am schimbat si pentru ca nu imi placea deloc cum eram, m-am rugat sa redevin cum am fost. Nu intru in amanunte, pentru ca nu este frumos sa spui lucruri din casa, dar sunt convinsa ca multe sotii au simtit sau simt la fel ca mine.

Casa trebuie sa fie rai si sotia sa fie stapana raiului, locul in care atunci cand sotul istovit se reintoarce la sfarsitul zilei, sa fie oaza lui de liniste si bucurie.

La teorie sunt foarte priceputa. Daca ati veni in vizita la mine, ati vedea ca doar la teorie. Dar pentru ca sotul meu merita sa aiba candva o sotie desavarsita, doar suntem abia la inceput de drum, au trecut numai 7 ani de cununie, sunt convinsa ca ma voi schimba in bine. Mai ales, ca din fericire, am de unde sa invat, pentru ca in jurul meu sunt multe sotii minunate si de la fiecare pot sa invat cate ceva. Una dintre ele, pentru mine este desavarsita: sotia duhovnicului nostru. Stiu sigur ca este asa, pentru ca duhovnicul nostru este mereu bucuros si asa vreau sa redevina si sotul meu: mereu bucuros langa mine.

Daca si tu, cea care citesti acum aceste randuri, simti ca nu iti stapanesti casa, fa-ti un bine: imprieteneste-te cu doamna preoteasa din parohia ta, mergi la biserica mai des, roaga -te mai mult pentru familie, pentru ca trebuie sa stii ca o femeie virtuoasa este un mare dar pentru familia sa. Sunt convinsa ca vom reusi sa redevenim asa cum eram odinioara, bucuria sotilor nostri, pentru ca acestia merita tot ce este mai bun, altfel nu ne-ar fi suportat atata amar de vreme. Daca nu ne-ar fi iubit, si-ar fi gasit cu siguranta alte sotii, poate mai bune decat noi.

M-am uitat mult in urma, sa vad unde si cand am gresit. In octombrie, anul de gratie 1985, trebuia sa imi iau iubitul de mana si sa il rog sa ne cununam. Ne cunosteam de doar doua luni, dar ne iubeam ca si cum ne-am fi cunoscut de o viata. Nu aveam bani, masina sau casa, dar aveam multi prieteni si sigur o pereche dintre ei ne-ar fi fost nasi si ne-ar fi condus la altar spre a primi binecuvantarea lui Dumnezeu. Din pacate, nu o mai aveam nici pe mama mea si din nefericire, atunci nu stiam ca totusi pot vorbi in gand cu ea. Am avut insa, mereu langa mine, matusi si prietene bune, care mi-au fost si imi sunt precum mamele si surorile adoptive. 

Nu am fost deloc o sotie virtuoasa dar sincer va spun, imi doresc sa devin, ceea ce va doresc tuturor, dragele mele prietene! 

Vreti sa invatam impreuna,  incepand din acest octombrie, luna de toamna?!

Mai intai sa vedem cum ar trebui sa fie o sotie virtuoasa, apoi sa ne debarasam de buruienile stranse in inima si apoi constiincioase, sa ne straduim sa invatam si sa exersam cele invatate. 

Slava Domnului ca avem de unde invata!

10.	Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
11.	Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
12.	Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale:
13.	Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
14.	Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
15.	Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
16.	Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
17.	Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
18.	Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
19.	Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
20.	Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
21.	N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
22.	Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
23.	Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
24.	Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
25.	Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
26.	Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
27.	Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
28.	Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
29.	"Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!"
30.	Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
31.	Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă! (Pildele lui Solomon, din cap.31)